Arhivă blog

duminică, 26 iunie 2016

Fa ceva, te rog!

Uitandu-te pe geamul ce face ca in camera sa iti patrunda lumina calda, uneori prea calda a soarelui, poti vedea tot ce nu ai vazut vreodata. O alta lume, o lume plina de mister care poate sa-ti trezeasca in tine bucuria pe care o aveai atunci cand erai copil si primeai un cadou de ziua ta sau absolut orice te facea fericit in acea perioada minunata a vietii tale.
Aminteste-ti, te rog de orele pe care le petreceai cu prietenii. Nu aveai nici casa, nici masa, pe strazi era totul, dar erai fericit. Mai stii boacanele pe care le faceai? Teama pe care o aveai sa nu te bata mama sau tata? Fugeai, radeai, te distrai, erai fericit. Era o adevarata poveste, simpa, dar cu totul minunata.Tot ce traiai putea fi scris intr-o carte, cu sute de pagini comune cu ale prietenilor tai.
Dar acum? Cand ai ras ultima data fara sa fie vorba de o gluma seaca neinteleasa? Ce faci toata ziua?Te trezesti, mergi la munca, pardon la job, apoi vii acasa, mananci si somn. Daca ai copii poate te mai uiti la ei, ii mai intrebi una alta. Dar te-ai gandit vreodata ca ei nu vor avea niciodata copilaria ta? Te-ai gandit ca ei inafara de telefoanele de ultima generatie nu stiu cum e viata? Poate cei de la sat mai au o sansa, dar ceilalti de la oras, cu ei ce se va alege? Daca tu nu te impui, daca tu stai nepasator fata de copii tai atunci cine o sa ii indrume? Cine le va arata adevarata copilarie?
Nu uita tu ai fost, esti si vei fi mereu seful copiilor tai, nu invers, niciodata nu va fi invers.
Schimbai acum cat nu e prea tarziu, dar incepe mai intai cu tine.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu